ADN-ul poporului nostru

„La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul. Pamântul era pustiu şi gol, peste faţa adâncului de ape era întuneric, şi Duhul lui Dumnezeu se mişca pe deasupra apelor. Dumnezeu a zis: «Să fie lumina!» Şi a fost lumină.” 

(Geneza 1 : 1-3)

Un cuvânt rostit de Dumnezeu a avut consecinţe extraordinare. Astfel, s-a început conceperea lumii în care trăim, prin cuvinte rostite. De aici înţelegem valoarea unui cuvânt şi însemnătatea lui în viaţa noastră de toate zilele.

Pe 31 August 2016, ziua Sărbătorii Naţionale Limba Noastră cea Română, la Biblioteca Centrală a BM „B.P. Hasdeu” s-au adunat lume multă şi frumoasă care înţelege importanţa abilităţii dăruită de către Dumnezeu, abilitatea de a comunica. Dar pentru noi nu e importantă doar abilitatea dăruită, ci şi Limba Noastră cea Română, prin care putem să ne înţelegem unii cu alţii şi care  reprezintă ADN-ul poporului nostru.

Cu siguranţă evenimentul a lăsat o amprentă în literatura contemporană, fiind lansate patru cărţi cu o valoare considerabilă pentru istorie, literatură, artă şi suflet: Dezrobirea Basarabiei de Mihai Taşcă; Din istoria veche a Basarabiei de Eugen Statnic; Rugă pentru Neam (album monografic) de Pavel Bălan şi Cu Dumnezeu în fiecare zi de Valeriu Raţă.

Vlad Pohilă, scriitor şi jurnalist, fiind moderatorul evenimentului, din primele clipe a accentuat importanţa evenimentului: ,,Limba care ne uneşte trebuie să ne facă să gândim şi, mai ales, să gândim ce vorbim.”  Dr. în economie Vasile Şoimaru şi-a expus părerea asupra cărţilor: „Aceste patru cărţi sunt fructul anume pentru această zi”, iar despre cartea lui Mihai Taşcă a menţionat că „o aşteaptă specialiştii, dar nu numai.

Volumul Dezrobirea Basarabiei, de dr. în drept Mihai Taşcă, reprezintă cu adevărat o comoară pentru istorici şi pentru fiecare dintre noi, deoarece a fost elaborat în baza documentelor, autorul relatând motivele ce l-au făcut să lucreze la acest volum: „Primele documente le-am văzut în Arhiva Naţională acum zece ani. Mi-am dat seama că erau interesante şi nepublicate… E o artă să publici documente, pentru ca să fie de folos nu numai oamenilor din specialitate, dar şi celorlalţi cointeresaţi.” Cartea Dezrobirea Basarabiei este compusă din două părţi – prima conţine documente în legătură cu viaţa socială a cetăţenilor de pe acest teritoriu, iar a doua parte include documente despre istoria satelor sau a diferitor regiuni.

Prezentându-şi volumul Din istoria veche a Basarabiei, Eugen Statnic a afirmat că „cea mai mare virtute este să respecţi pe ceilalţi, religia lor, naţionalitatea. Cu gândul acesta am început cariera mea profesională de la 25 de ani.”

Eugen Statnic este savantul care cunoaşte opt limbi, s-a impus plenar în electrotehnică, inclusiv în industria televizoarelor color, a inventat lămpile fluorescente. Chiar dacă viaţa l-a dus în diferite colţuri ale lumii, se simte legat de Basarabia natală şi revine acasă de fiecare dată cu aceleaşi sentimente de nostalgie şi bucurie.  Este un mare pasionat de istorie şi a scris cu scopul de a reaminti românilor istoria adevărată a poporului. „Din istoria veche a Basarabiei a ajuns la Chişinău şi vreau să ajungă la cât mai mulţi cititori, mi-ar plăcea să aud că şi basarabenii de limba rusă, bulgară au citit această carte şi şi-au găsit un adăpost în ea, precum şi faptul că înţeleg că pământul acesta e un pământ românesc”, astfel şi-a exprimat speranţele autorul volumului Eugen Statnic.

Andrei Eşanu a prezentat cartea regizorului şi fotografului Pavel Bălan Rugă pentru neam (fotoalbum monografic): „Pavel Bălan a avut posibilitatea să călătorească pin Basarabia, Nordul Bucovinei, în Ucraina şi Rusia şi a putut aduna diverse imagini din arhiva pe care ne-au lăsat-o strămoşii noştri…”

Volumul de poezii creştine Cu Dumnezeu în fiecare zi, semnat de Valeriu Raţă, colegul nostru, şef oficiu în Secţia editorială a BM „B.P. Hasdeu”, a fost ca un balsam pentru suflet, la finele evenimentului. Elevii de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din capitală, sub îndumarea profesoarei de limba şi literatura română, dna Victoria Şcolnic, a recitat câteva poezii cu tematică religioasă. Acest minispectacol a creat o atmosferă specială, iar autorul a concluzionat: „Trebuie să credem în Dumnezeu, întru binele nostru şi al societăţii.”

Elena RĂILEANU,

bibliotecară, Biblioteca Centrală, BM ,,B.P. Hasdeu”

(Revista BiblioPolis, 2016, nr. 3, vol. 62)

Să cunoaştem mai mult Germania şi poporul ei

De curînd a văzut lumina tiparului un volum ce va atrage atenţia tuturor celor pasionaţi de geografie şi istorie – Să ştim mai mult despre nemţi (Chişinău, Editura „Universul”, 2016) de Nicolae Cojocaru. Autorul s-a născut pe 20 mai 1935 în s. Coşerniţa, jud. Soroca. În 1953 a absolvit Şcoala Medie Moldovenească din acest oraş, în 1959 ia licenţa în istorie la Universitatea de Stat din Moldova, iar în 1964 pe cea în filosofie la Universitatea „M.V. Lomonosov” din Moscova. A activat la catedrele de filosofie de la Alma Mater (din 1981) şi de la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Din 1993 a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Filosofie, Sociologie şi Drept. De la sfîrşitul anului 2004 s-a stabilit în Republica Federală Germania. N. Cojocaru a investigat teme ca: esenţa administrării sociale şi participarea maselor la ea; categoriile politice ale filosofiei sociale; particularităţile cunoaşterii realităţii sociale; realităţile din societatea postcomunistă; starea şi perspectivele filosofiei în Republica Moldova; problema acomodării nevorbitorilor de română din R. Moldova la mediul etnic autohton. În 2013 a editat cartea de memorii Nevoia de mărturisiri despre vremurile sub care ai trăit.

Nicolae Cojocaru este convins că pentru compatrioţii săi e bine şi util să cunoască cît mai multe date din experienţa altor popoare şi ţări. De aceea, fiind stabilit de un deceniu şi ceva la Düsseldorf, ne împărtăşeşte impresiile despre acest oraş, despre poporul german şi ţara lui, alegînd în expunere forma de popularizare a materialului colectat. Noua carte cuprinde şi anexe în care autorul prezintă informaţii privind situaţia actuală în diverse domenii ale vieţii nemţilor, totodată, relatîndu-ne unele posibilităţi şi perspective ale progresării în continuare a RFG, inclusiv prin soluţionarea problemelor cu care se confruntă în anii din urmă. Ca anexă se publică şi o amplă informaţie privind istoria foştilor colonişti germani din sudul Basarabiei (autor – ing. Eugen Statnic, născut în Basarabia, care, după o activitate îndelungată şi rodnică în România, s-a instalat cu traiul la München).

Prefaţatorul acestei lucrări, scriitorul şi jurnalistul Vlad Pohilă, concretizează în Cuvîntul-înainte: „Dacă ne-am apropia de modelul german de existenţă omenească…”: „Multe m-au impresionat în această carte, poate cel mai mult fineţea şi precizia observaţiilor privind modul de viaţă al nemţilor. La fel, şi meticulozitatea cu care autorul descrie – pentru a fi maximum de convingător – cele mai surprinzătoare aspecte ale cotidianului german. […] Încheind lectura primului compartiment – de impresii strict personale ale autorului nostru – m-am întrebat: oare să existe vreo faţetă a vieţii cotidiene a germanilor care să nu fi fost abordată în manuscris? Nu cred să fi trecut peste vreun aspect, cât de cât important, din viaţa poporului şi a statului german, la ora actuală, fireşte, cu accentul pe existenţa umană, Germania fiind dintre democraţiile în care statul se află în serviciul omului, şi nu invers, ca în Rusia sau în R. Moldova, Ucraina, Armenia, alte ţări situate, de voie sau de nevoie, pe orbita rusească. […] Linia generală a naraţiunii este una laudativă – cred că nici nu s-ar putea altfel, atunci când vorbeşti de un popor ce şi-a clădit istoria şi identitatea prin muncă asiduă şi foarte temeinică / calitativă, prin «stoarcerea» talentelor şi energiilor, cu eforturi supraomeneşti, nu rareori chiar şi cu jertfe, sacrificii.”

Pe 23 septembrie 2016, cititorii Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”  au avut posibilitatea să facă cunoştinţă atît cu volumul Să ştim mai mult despre nemţi, cît şi cu autorul ei care a sosit din Germania să participe la lansarea acestei tipărituri în Sala cu Coloane a Bibliotecii Centrale. Vlad Pohilă, moderatorul manifestării culturale, a vorbit despre structura volumului care l-a impresionat mult şi a specificat că acesta nu este un simplu ghid, ci e o scriere a unui filosof impresionat peste măsură de Germania, patria lui Goethe, Schiller, Kant, Schopenhauer şi alte personalităţi de vază bine cunoscute lumii întregi. Autorul cărţii împărtăşeşte părerea că noi, românii din Basarabia, avem ce împrumuta de la nemţi. Cei care merg în străinătate pot studia, învăţa de la ei multe lucruri frumoase şi folositoare pentru a fi implementate cu succes în republica noastră. Nicolae Cojocaru menţine permanent legătura cu baştina, cu oamenii meleagului său, ne oferă o carte de învăţătură, dar ne inspiră şi optimism. Acest volum trebuie să ajungă în birouri din ministere, parlament, primării, în universităţile şi liceele din oraşele şi satele noastre.

În continuare a luat cuvîntul prof. univ. dr. în filosofie Vasile Ţapoc, de la Catedra Sociologie şi Filosofie a USM, care a menţionat că avem oameni care apreciază faptele şi lucrurile făcute bine, ba chiar excelent de alte popoare şi sînt gata să ni le împărtăşească şi nouă în vederea ieşirii din criza economică şi politică în care a nimerit republica noastră. N. Cojocaru nu numai ne sugerează idei ce şi cum să facem, ci le şi promovează, le face să fie cunoscute de un număr mare de oameni şi se străduieşte ca noi să le aplicăm în practică, să devenim mai deschişi şi mai atractivi. Dumnealui face aceasta deoarece nu poate să nu spună cum Germania, situată din punct de vedere geografic în centrul Europei, după înfrîngerea catastrofală din Primul şi cel de-al Doilea Război Mondial, a reuşit să-şi refacă economia şi să devină una din cele mai prospere ţări din lume.

Dr. Silvia Şărănuţă, etnografă, colegă de grupă la USM cu protagonistul nostru, a reiterat că lucrarea scrisă de N. Cojocaru este un ghid prin viaţa materială şi spirituală a unui popor foarte harnic, onest şi punctual. „Din hărnicia şi cumsecădenia nemţilor ar fi bine să ne inspirăm şi noi”, a îndemnat S. Şărănuţă, amintindu-şi, totodată, şi de spusele părinţilor ei care, în convorbirile cu sătenii, vorbeau despre… „lucrul făcut nemţeşte”, adică excelent.

A venit cu o felicitare pentru consăteanul său, din s. Coşerniţa, r-nul Floreşti, Grigore Munteanu, profesor la Liceul Teoretic „M. Sadoveanu” din Chişinău. „N. Cojocaru a trecut prin sufletul său tot ce a scris despre nemţi. Noi trebuie să ne folosim de truda lui scrupuloasă şi să nu-l dezamăgim”, a spus dumnealui. Autorul a primit felicitări şi din partea a doi elevi de la acest liceu, aceştia i-au dorit noi proiecte ingenioase şi cărţi captivante şi utile pentru conaţionali.

Scriitorul Andrei Burac a amintit publicului din sală că în Germania a făcut studii o întreagă pleiadă de intelectuali români, care s-a întors în ţară şi a pus în practică, în aplicare cunoştinţele acumulate acolo, iar la Chişinău a activat (peste 25 de ani!) în funcţia de primar Carol Schmidt, care a transformat centrul administrativ al Basarabiei – la răscrucea secolelor XIX şi XX – într-un oraş modern european. „Eseurile lui N. Cojocaru sînt nemaipomenit de frumoase, precum şi toate lucrurile făcute de nemţi, acest popor civilizat din inima Europei”, a spus A. Burac.

Larisa Dohotaru, de baştină din Coşerniţa, Floreşti, şefa Direcţiei manuale şcolare de la Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Ştiinţa”, şi-a amintit despre Trocin Cojocaru, tatăl protagonistului, care a fost primar al satului. Apoi dumneaei a vorbit despre autorul volumului care este, cu toată certitudinea, omul potrivit la locul potrivit, precum şi despre imaginile reuşite din carte şi de pe coperta ei.

Conf. univ. dr. în filosofie Mihai Braga, şeful Catedrei ştiinţe sociounane, de la  Universitatea Tehnică a Moldovei, s-a destăinuit că de mult medita asupra fenomenului cum au ajuns nemţii la un nivel economic de dezvoltare atît de înalt, încît sînt invidiaţi de toţi vecinii lor din jurul graniţelor. Concluzia a fost că ei, nemţii, se gîndesc – în primul rînd! – la om, pun pe primul plan valorile de tot felul, iar la noi, din păcate, situaţia este cu totul alta…

Prof. univ. dr. hab. în filosofie Grigore Vasilescu, de la Departamentul relaţii internaţionale al Facultăţii Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, Universitatea de Stat din Moldova, director al Centrului de Studii Europene din cadrul aceleiaşi instituţii, şi-a exprimat satisfacţia şi bucuria, că (la o vîrstă onorabilă) N. Cojocaru a scris o carte atît de necesară poporului său. „La cursurile de europenistică voi vorbi studenţilor despre această lucrare, care este un exemplu de patriotism al autorului. Noi nu vom fi ca nemţii, dar trebuie să preluăm tot ce e mai bun la ei, ca să ajungem la un trai fericit şi decent”, a încheiat G. Vasilescu.

Prof. univ. dr. hab. în ştiinţe pedagogice Virgil Mândâcanu, neobositul luptător pentru valorile naţionale româneşti din Basarabia, a relatat că acest volum este „un strigăt de iubire către poporul său din Basarabia, pe care autorul nu l-a abandonat”. Drept cadou, V. Mândâcanu a interpretat la armonică (muzicuţă) melodia Te iubesc.

Jurnalista Maria Vieru-Işaev, a auzit de la martorii oculari în război doar vorbe de bine despre nemţi, o caracteristică a lor era şi să… nu fure. „Ar fi bine să se organizeze o excursie pentru doritorii de a vizita Germania”, a propus M. Vieru-Işaev.

Nicolae Cojocaru, bucuros că evenimentul cultural s-a desfăşurat pe o notă majoră, a mărturisit că a lucrat la scrierea cărţii aproximativ cinci ani şi aceasta a fost o datorie personală de a spune şi compatrioţilor ce a văzut şi cum se trăieşte în Germania. Totodată, astfel şi-a exprimat recunoştinţa faţă de ţara care l-a primit ca pe un fiu al său. Cîteva sugestii ale autorului volumului Să ştim mai mult despre nemţi pentru toţi cei dornici să-şi vadă visurile împlinite: orice lucru trebuie făcut calitativ, să placă tuturor; să nu facem aceeaşi lucrare de două ori; să ne interesăm, să acumulăm cît mai multe cunoştinţe despre Germania, să cunoaştem cine sînt şi cum trăiesc nemţii şi alte naţiuni civilizate.

Concluzia noastră este că ceea ce a făcut Nicolae Cojocaru merită toate laudele din lume. Aşteptarea autorului a fost răsplătită cum se cuvine. Poate doar ar merita o atenţie mai mare din partea autorităţilor republicane şi locale…

 

Valeriu RATĂ

(Revista BiblioPolis, 2016, nr. 3, vol. 62)